Caderea dupa Cioran

La implinirea unui deceniu de la moartea filosofului de la Rasinari, profesorul I. Necula ne ofera un incitant studiu despre opera si viata acestui controversat moralist francez de origine romaneasca. Cartea se adreseaza elevilor, studentilor, precum si publicului larg de cititori. "Cioran - un metafizician? Da, desi, cum observase si Fernando Savater, formula nu-l cuprinde stricto sensu, adica nu acopera intelesul traditional al termenului. Trecea drept un ganditor privat, provocator, scandalos chiar. Pastrase ceva din conditia naeionesciana a metafizicii, dar, desigur, ii epurase toate prelungirile teologale. Stim doar ca la Nae Ionescu, metafizica avea si o functie soteriologica intrucat provenea dintr-un dezechilibru fiintial si reprezenta "o preocupare pur omeneasca a acelora care si-au ratat mantuirea si care incearca sa se echilibreze in existenta, in conditia aceasta umana, printr-o intelegere totala si armonica a existentei". Cioran e dispus sa mentina ideea metafizica a dezechilibrului fiintial (dintre suflet si corp, dintre minte si inima, dintre imanent si transcendent), dar in nici un caz si functia mantuitoare, conditia de refugiu compensator pentru cei ce-au esuat in exercitiul ascezei. Metafizica nu este o rezerva a misticii, ci mai curand anticamera ei. Orice sfant eliberat de sperante si certitudini poate lua infatisarea unui cinic scarbit de lume. In felul lui, Diogene este un sfant care a parcurs un traseu invers celui batatorit de Iov." (I. Necula)