Cand literatura comparata pretinde ca se destrama Vol. 1

Cand literatura comparata pretinde ca se destrama Vol. 1 - Nicoleta Popa Blanariu   „Traversand trei secole, meandrele literaturii comparate se (re)asaza greu pe un fagas unanim acceptat, ceea ce nu-i tocmai rau. Un astfel de parcurs e simptomul unui laborios proces de autodefinire: de la studierea „relatiilor literare internationale”, situate, in buna traditie a fondatorilor, intr-o perspectiva istorica, pana la constituirea unei poetici comparate, a carei necesitate si legitimitate sunt clamate astazi. Comparatismul se alimenteaza dintr-o serie de „intalniri”, „schimburi” intre literaturi si intre domenii de studiu. Totusi, chiar flexibilitatea sa - disponibilitatea de continua asimilare si adaptare - face ca problema unei „metodologii” comparatiste riguroase, intemeiate pe o teorie coerenta, sa ramana inca deschisa. Contributiile lui Étiemble, Munteano, Marino, intre altii, dezvoltate in jurul conceptelor de „invariant” si „constanta” literara, contureaza astfel, inca de la mijlocul secolului trecut, un program de cercetare intru totul actual, apt sa asocieze studiile literare si cele interculturale, literatura comparata si antropologia (inter)culturala. Readucand in atentie, cam in aceeasi perioada, relatiile „intersemiotice” ale literaturii cu artele, Jakobson prefigura, la randul lui, studiile multi- si intermediale de astazi, chiar intersectarea acestora din urma cu domeniul extins al literaturii comparate, asa cum este ea inteleasa in lume, la ora actuala, ca un domeniu interdisciplinar si – cum altfel – intercultural.” (Autoarea)      Cuprins: „Cum poti sa fii persan”? Partea intai. Frontiere (inter)disciplinare in literatura comparata: interculturalitate si „transpunere intersemiotica”     Conservatori si reformisti     Invariantul, un „concept-cheie” in comparatismul literar si studiile (inter)culturale     „Influenta” sau „dependenta”. Traducere, adaptare, „transpunere intersemiotica”     Traducerea ca „transpunere” creatoare. Insemnari pe marginea unei traduceri de C. D. Zeletin: Baudelaire, L'Horloge     Comparatism si interculturalitate     Europa, un proiect intercultural     Interculturalitate si pedagogia diferentelor     Proiectul intercultural in spectacolul (post)modern     Plurilingvism, interculturalitate, intertextualitate Partea a doua. „Varstele eroice” si invariantii eposului. Continuitate (inter) culturala eurasiatica     Eposul la „varsta eroica”     Eposul homeric si Orientul Apropiat (invariantii si variabile)     Filiatie sau omologie? Partea a treia. Nici bine, nici rau, ci amandoua. Invarianti ai imaginarului dualist(oid) si gnostic     I. Reprezentare lingvistica si invariant mitic: doua ipoteze. Reminiscente idiomatice ale cosmogoniei dualiste si antropogoniei htoniene     II. Homo aestheticus, homo fausticus: „cazul” Leverkuhn si ereziile modernitatii (Goethe, Thomas Mann)     III. „Straini", „venetici", outsideri: despre exil si alte lucruri nu tocmai marginale     III. 1. Straina malefica. De la Medeea la Laura Brown     III. 2. „Strainul" lui Camus, gnosticii si „cavalerul resemnarii"     III. 3. Avatarii „zeului strain": Penteu tebanul si Aschenbach al lui Thomas Mann     III. 4. Un „cavaler al resemnarii" valah. Soren Kierkegaard si Vintila Horia     III. 5. „Halal de Graalul nostru!". Parsifal si Zevedei, cei „saraci cu duhul"     III. 6. Stultifera navis: suciti, smintiti, marginali si alte spete caragialiene     IV. O dilema romaneasca: unde malum? Imaginar dualist in literatura romana moderna     V. Un cervantin New Age. Gnoza si deconstructia transdisciplinara a ideologiei     V. 1. Vintila Horia: intertext si transdisciplinaritate     V. 2. Persecutez Boece! Gnosticism vs. materialism vs. noua fizica     VI. De la Weltschmerz la kakia valentiniana. Personaje eminesciene in structura actantiala a miturilor dualist-gnostice