Confesiuni (Editie bilingva)

Traducere, introducere, note si comentarii, tabel cronolgic si indice de Eugen Munteanu Nu merita osteneala sa scrii Confesiuni decat daca-i sunt adresate lui Dumnezeu. Recitit cateva pagini din sfantul Augustin. Ce patima! Povestea convertirii sale. Drama noastra: traim intr-o epoca in care nu mai avem la ce sa ne convertim. - CIORAN Augustin este primul care a avut viziunea vastitatii sufletului omenesc si, prin ea, a necunoscutului din noi. Caci ceea ce e vast e, prin insasi natura sa, de necuprins si de nestapanit. - GABRIEL LIICEANU   Viata Sfantului Augustin, s-a spus de atatea ori, reprezinta imaginea completa a celei mai fascinante aventuri in care poate fi angrenata o fiinta umana: cautarea lui Dumnezeu, a Binelui si a Adevarului suprem, asumata in deplina cunostinta de cauza si cu implicare totala. De la simplul credincios care contempla imaginea traditonala a episcopului de Hippona – purtandu-si in mana inima strapunsa de sageti din care ies flacarile iubirii – la mai-marii lumii care cauta in gandirea lui un sens si o justificare a puterii lor seculare, si pana la intelectualul care se regaseste in nelinistea sa interogativa si in nevoia lui de certitudini, Augustin este pentru fiecare modelul apropiat, accesibil prin suferinta si expiere, al unei umanitati integrale. Acest mare pacatos devenit sfant, acest erudit rafinat si senzual devenit cel mai redutabil polemist crestin, arhitect principal al impozantei teologii crestine si, deopotriva, creator al instrumentarului ei conceptual, nu inceteaza, de la moartea sa in anul 430, sa incite, sa cheme, sa trezeasca din amortire, sa uimeasca. - EUGEN MUNTEANU SFANTUL AUGUSTIN din Hippo (354–430), cel mai mare dintre parintii Bisericii latine, s-a nascut la Thagaste, in nordul Africii. A studiat si apoi a predat la Cartagina, Roma si Milano. Atras o vreme de maniheism si de scepticism, in 386 s-a intors la crestinism, hotaratoare in acest sens fiind influenta episcopului Ambrozie din Milano, care l-a si botezat, in noaptea de Pasti a anului 387. In 389 a revenit la Thagaste, unde a intemeiat o comunitate monahala, iar in 395 a fost numit episcop de Hippo, functie pe care a pastrat-o pana s-a stins din viata. Dintre numeroasele sale tratate teologice (si filozofice), cele mai cunoscute sunt Confesiunile (400; trad. la Humanitas, 1998, reed. 2005) si Cetatea lui Dumnezeu (412–427). Adaptand filozofia Antichitatii (indeosebi traditia platoniciana) la invatatura crestina, Augustin a creat el insusi un important sistem filozofic si a contribuit astfel decisiv la fundamentarea gandirii crestine medievale si moderne. Alte scrieri ale Sfantului Augustin aparutela Humanitas: De dialectica (ed. bilingva; 1991, reed. 2003), Solilocvii (ed. bilingva; 1993), De magistro (ed. bilingva; 1994), De doctrina Christiana (ed. bilingva; 2002), De libero arbitrio (ed. bilingva; 2004), Despre ingeri si oameni (2005), Despre adevarata religie (2007).