Crepuscul. Antologie de autor (2013-2023)

Cuvant-inainte de Viorel Muresan Semne de trecere, poemele lui Dumitru Zdrenghea sunt descarcari crepusculare de greul vietii, violent subiective si tocmai de aceea oricand asumabile de muritorii iubitori de poezie. – Irina Petras Un dialog tardiv peste timp, facut cu pretul dureros al scindarii eului liric, este acest manunchi emotionant de poeme autoconfesive ce amortizeaza culpa provocata de intrebarile care n-au fost puse in timpul vietii. – Mircea Muthu Sentimentul subtil regizat al disperarii face din aceasta poezie un punct de intalnire intre un calvar de flacari vii si o blanda teologie a minunilor ce nu se vad. Exaltare la gandul miezului de foc al lutului din noi. – Aurel Sasu O poezie directa, confesiva, atat de densa, ca-i iese incarcatura existentiala prin toate crapaturile poemelor. – Ion Muresan Poezia sa – de o directete adesea deconcertanta si, in consecinta, de un retorism sui-generis – e o succesiune de arte poetice ce marturisesc temerile, spaimele si, uneori, sperantele omului supus „timpului care pleaca”, „zborului final”. – Vasile Igna O carte care ne aminteste ca poezia e boieria limbii, a sufletului si a imaginatiei, iar nu discursul existential „balizat si banalizat”, dupa vorba lui Jorge Luis Borges! – Horia Badescu Lirismul poetului Dumitru Zdrenghea primeste inca o nota grava, datorata sobrietatii stilistice in masura sa dea seama de iubire si drama. – Aurel Pantea Poemele lui Dumitru Zdrenghea sunt cu jumatate dintre radacini infipte in memorie, iar cu cealalta jumatate, in presentimentul mortii. De-aceea si sunt poezie autentica. – Viorel Muresan Eu am ramas la poezia „traditionala”, in care, practic, le transmit oamenilor niste ganduri si sentimente pe care le am si pe care ei le pot accepta sau nu, le pot placea sau nu. Ca doctor, am avut multe satisfactii, dar si dezamagiri, perspectiva mea asupra vietii nu este, deci, una extraordinar de optimista. In toate cartile mele cam aceasta idee razbate... De altfel, sunt si la varsta la care ma apropii de un orizont care nu se mai deschide, ci se inchide. – Dumitru Zdrenghea