Deportarea romilor din Muntenia in Transnistria in perioada celui de-al doilea razboi mondial

Cercetarea lui Valentin Negoi ofera un tablou elocvent si detaliat al modalitatii in care au fost elaborate operatiunile de deportare a romilor, care au fost categoriile care au fost supuse acestei dislocari, ce abuzuri au fost inregistrate si care au fost consecintele la nivel social si individual ale acestui proces. Ca de fiecare data, abuzurile, malversatiunile, bunul plac, coruptia, intamplarea, haosul, lipsa de pregatire a transportului si primirii au transformat aceasta ampla operatiune de transfer fortat de populatie intr-un adevarat fiasco logistic, care a condus la moartea si imbolnavirea a numeroase victime ale acestei politici. Drept consecinta, circa jumatate dintre persoanele impinse spre est din locurile in care se gaseau la data recenzarii si-au pierdut viata in Transnistria sau in timpul deplasarilor, cel mai adesea din cauza alimentatiei insuficiente, frigului si bolilor netratate in lipsa medicamentelor.

Care au fost atitudinile populatiei majoritare in diferite localitati si judete din Muntenia, care a fost impactul pe termen lung al deportarilor, care au fost urmarile asupra comunitatilor de romi care au supravietuit acestei drame colective, cum s-a reflectat aceasta asupra generatiilor care au urmat, urmasii celor deportati sau persoanele nevarstnice care au reusit sa revina in tara, si cum rezoneaza acestea in memoria colectiva a minoritatii rome sunt alte linii de analiza pe care autorul le-a urmat cu multa atentie in cercetarea intreprinsa.
Daca o serie de reprezentanti ai autoritatilor de stat sau persoane particulare au girat sau aplaudat ostracizarea romilor si si-au insusit fraudulos bunurile acestora, nu putine au fost petitiile care, interesat sau dezinteresat, au incercat sa stopeze sau sa diminueze proportiile deportarilor. - Silviu Miloiu