Din memorialistica romanilor ardeleni in secolul a 19‑lea. Petru Muresanu‑Sireganul si „cararea vietii” lui

Fiu de iobag, asemenea marii majoritati a fruntasilor romani ai acestei vremi – popor de tarani erau numiti romanii –, autodidactul Petre Muresanu din Sireag, autorul acestui jurnal autobiografic, este, rand pe rand, invatator satesc, ajutor de notar, scrib judiciar si angajat avocatial, traind, rand pe rand, la Gherla, Targu Lapus, Beclean, Dej si Sireag si expunand, rand pe rand, gandurile, emotiile, sentimentele tanarului, adultului, varstnicului, ale amploiatului statal, ale militantului national, ale capului de familie. Drumul greu pe care‑l parcurge feciorul de iobag din Sireag (azi Floresti, jud. Bistrita Nasaud) – primul din familia sa care stie citi si scrie –, munca, staruinta, daruirea, sacrificiul cu care se ridica la inaltimea indatoririlor personale si a responsabilitatilor publice pe care si le asuma, prestigiul de care ajunge sa se bucure contureaza profilul unei personalitati cu care tinutul somesan se poate mandri. Chiar daca nu este la inaltimea contemporanilor sai dejeni, precum memorandistii Gavril Manu si Teodor Mihali, felul in care el se ridica din pulberea pamantului si se smulge din masa mare, anodina, taraneasca a conationalilor sai este emblematic pentru constituirea elitei romanesti transilvanene, pentru progresul lent, greoi, precar si tardiv al modernizarii societatii romanesti in ansamblul ei. (CS I dr. Simion Retegan)