Emoții explozive

Traversăm un moment cultural exploziv. Fie că îl explicăm prin inegalități, dezamăgirea față de politicieni, memoria traumatică, cultura woke, ascensiunea populismului sau amenințarea tehnologiei, cu toții simțim că trecem printr-o criză profundă și tensionată. Cartea pleacă de la ipoteza că speranța a fost fundamentul emoțional al modernității: a alimentat ambiția și a făcut posibilă promisiunea progresului. Astăzi, însă, speranța se transformă în dezamăgire, invidie, furie sau nostalgie. Promisiunea unei vieți mai bune este tot mai greu de susținut într-o lume marcată de precaritate, insecuritate și inegalități, în care succesul și eșecul au devenit strict responsabilitatea individului (și nu a contextului social). La granița dintre sociologie, psihologie și filosofie, Illouz descrie modul în care corporațiile, piața de consum, familia și statul ne modelează astăzi viața afectivă. EVA ILLOUZ (născută în 1961, în Maroc) este director de cercetare la Centrul European de Sociologie și Științe Politice din cadrul CSE-EHESS Paris. A predat la Universitatea Ebraică din Ierusalim și a fost invitată să țină cursuri la Universitatea Princeton și la Universitatea din Zürich. Cercetările sale se concentrează asupra sociologiei și teoriei critice a emoțiilor, culturii și capitalismului și asupra felului în care societatea și instituțiile modelează viața noastră afectivă. Autoare a optsprezece cărți, traduse în douăzeci și cinci de limbi, Illouz a fost inclusă în 2022 în clasamentul celor mai influente femei sociolog din ultimul deceniu, potrivit platformei Academic Influence. În limba română, a mai apărut volumul De ce iubirea doare? O explicație sociologică. Cuprins Prefață Introducere. Emoții și disconfort în cultură Societatea dinăuntrul sufletului Literatura ca mediu de învățare a emoțiilor PARTEA ÎNTÂI. Visul american: o distopie emoțională? 1. Sublimul și cruzimea speranței Instituții ale speranței Între teologie și politică Visul american Resemnarea prin truda în van Concluzie 2. Gustul amar al dezamăgirii Clișee și intensitate emoțională Visurile și cultura consumului Fantazare și estetizare Nemiloasa promisiune a meritului Concluzie 3. Invidia. Emoția mută Virtutea capitalismului O emoție demonică Truda neîncetată a invidiei Concluzie PARTEA A DOUA. Emoțiile naționalismului și ale democrației 4. Mânia. Enigma sufletului De la onoare la dreptate Crescuți să ne așteptăm ca lumea să fie corectă Furia, ca performare a democrației Mânia ca enigmă morală Concluzie 5. Frica și politica vulnerabilității O emoție lipsită de eroism Liberalismul și oroarea fricii Democrațiile liberale și amplificările amenințărilor Efectele politice ale fricii Militarizarea societății Frica și sensibilitatea precaută Frica, un câmp de luptă Concluzie 6. Nostalgia și dezrădăcinarea. Inventarea căminului pierdut Găsirea unui cămin prin pierderea lui Nostalgia și dureroasa naștere a modernității Să te trezești în pielea unei insecte Dezrădăcinarea și nostalgia restaurativă Exilul permanent Concluzie PARTEA A TREIA. Intimitatea implozivă 7. Rușine și mândrie. Cum ne definesc ceilalți Apariția conștiinței pornind de la rușine Rușinea ontologică Cei care provoacă rușinea Ruperea tăcerii impuse de rușine: mândria ca armă politică De la ghirlandă de flori la sclipici Concluzie 8. Gelozia. Ștreangul pe care ți-l pui cu mâna ta Monstrul verde și dorința arzătoare de a ști Mintea posesivă Concluzie 9. Iubirea. De la transgresiune la complexitate Pasiunea antisocială Iubirea transformă societatea Iubirea și societatea își dau mâna Iubirea ca formă socială complexă Concluzie Coda. Puterea emoțiilor Note Mulțumiri