Freud Opere Esentiale vol. 2 Interpretarea viselor

În Interpretarea viselor, considerată de Freud ca fiind cea mai importantă operă a sa, sunt avansate idei care vor revoluționa înțelegerea viselor existentă la începutul secolului XX. În primul rând, Freud apără teza conform căreia visul este un fenomen cu sens, o activitate psihică organizată, care are propriile legi, sens care constă în îndeplinirea deghizată a dorințelor inconștiente. Susținând această idee, întemeietorul psihanalizei se opune opiniei științifice a epocii sale, conform căreia visul nu are nicio semnificație psihică, ci este rezultatul incomprehensibil al dezorganizării specifice stării de somn, un sim- plu fenomen fiziologic. Pe de altă parte, Freud se distanțează și de concepțiile populare care foloseau chei fixe de simboluri (cărțile de vise) pentru a descoperi sensul visului. În psihanaliză, interpretarea visului se realizează doar pornind de la asociațiile visătorului. Deși lucrarea este dedicată psihologiei visului și cuprinde aproape 200 de vise analizate, ea depășește cu mult o simplă explicație a viselor nocturne. Freud propune în Interpretarea viselor o concepție generală a funcționării psihice normale și patologice, oferă o trecere în revistă a ideilor psihanalitice fundamentale – complexul Oedip, acțiunea refulării, lupta dintre dorință și apărare – și pune bazele psihanalizei sub diferitele ei aspecte teoretice și clinice. Fiecare om care a absolvit studiile gimnaziale cu examenul de maturi- tate se plânge de încăpățânarea cu care îl persecută visul de angoasă în care el pica acest examen, trebuia să îl repete etc. Pentru posesorul unui grad academic, acest vis tipic este înlocuit de un altul, care îi arată că a ratat examenele de licență și împotriva căruia el obiectează degeaba, chiar în vis, că practică deja de ani de zile, că este docent universitar sau șef de cancelarie. Este vorba despre amintirile de neșters ale acelor pedepse pe care le‑am suferit în copilărie pentru prostiile săvârșite, care s‑au trezit astfel din nou în interiorul nostru în cele două puncte nodale ale studiilor noastre, în acele „dies irae, dies illa" ale examenelor severe. Și „angoasa de examen" a nevroticilor își află întărirea în această angoasă din copilărie - SIGMUND FREUD Pot acum să spun cu claritate ce înseamnă pentru vis dorința inconștientă. Admit că există o clasă întreagă de vise în care sti- mulul provine preponderent sau chiar exclusiv din resturile vieții diurne și sunt de părere că însăși dorința mea de a fi odată professor extraordinarius m‑ar fi lăsat să dorm liniștit în acea noapte, dacă nu ar fi persistat grijile din ziua precedentă... Dar aceste griji nu ar fi făcut încă un vis; forța motrice de care avea nevoie visul a trebuit să fie furnizată de o dorință; grija era aceea care trebuia să‑și facă rost de o astfel de dorință, ca forță motrice a visului - SIGMUND FREUD Cuprins Notă introductivă la actuala ediţie în limba română Observaţie preliminară [La prima ediţie] Cuvânt înainte la ediţia a doua Cuvânt înainte la ediţia a treia Cuvânt înainte la ediţia a patra Cuvânt înainte la ediţia a cincea Cuvânt înainte la ediţia a şasea Cuvânt înainte la ediţia a opta Prefaţă la cea de-a treia ediţie în limba engleză (revizuită) I Literatura ştiinţifică asupra problemei viselor A Legătura visului cu viaţa vigilă B Materialul visului — memoria în vis C Stimuli şi surse ale viselor Ad 1) Stimulii senzoriali externi Ad 2) Excitaţia senzorială internă (subiectivă) Ad 3) Stimul somatic intern organic Ad 4) Surse psihice de stimulare D De ce uităm visele după ce ne trezim? E Particularităţile psihologice ale visului F Sentimentele etice în vis G Teorii despre vis şi funcţia visului H Relaţii între vis şi maladiile psihice Completare din Completare din II Metoda interpretării viselor. Analiza unui exemplu de vis III Visul este împlinirea unei dorinţe IV Deformarea în vis V Materialul şi sursele visului A Recentul şi indiferentul în vis B Infantilul ca sursă a visului C Sursele somatice ale visului D Vise tipice (a) Vise jenante de nuditate (b) Visul despre moartea persoanelor dragi (g) Alte vise tipice (d) Visul despre examen VI Travaliul visului A Travaliul de condensare B Travaliul de deplasare C Mijloacele de reprezentare ale visului D Luarea în considerare a reprezentabilităţii E Reprezentarea prin simboluri în vise F Exemple — calculatul şi vorbitul în vis G Vise absurde — activitatea intelectuală în vis H Afectele în vis VII Despre psihologia proceselor onirice A Uitarea viselor B Regresia C Despre împlinirea dorinţelor D Trezirea prin vis. Funcţia visului. Visul de angoasă E Procesele primare şi secundare — refularea F Inconştientul şi conştiinţa. Realitatea Bibliografii Lista abrevierilor Index de vise ale lui Freud Index de vise ale altor persoane Index de nume şi termeni