Managementul fondurilor piscicole din apele de munte

Aceastã lucrare este rezultatul studiilor efectuate în perioada 1982 -2006, în cadrul programelor de cercetare ºtiinþificã ale laboratorului de salmoniculturãdin Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice din Bucureºti, fiind ºi opreocupare permanentã, personalã, privind gospodãrirea fondurilor piscicole dinapele de munte.Cu acest prilej mulþumesc celor care, prin îndrumarea profesionalã continuãºi prin suportul moral, au contribuit decisiv la finalizarea acestei lucrãri.Aceste prestigioase personalitãþi, în opinia mea, sunt : academician dr.doc. PetruBãnãrescu, îndrumãtorul tezei de doctorat, dr.ing. Ioan Catrina, primul meumentor în cercetarea ºtiinþificã la ICAS Bucureºti, profesor dr. biolog IonelMiron-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iaºi, profesor dr. ing. Aurel Negruþiu,Universitatea Transilvania Braºov, profesor dr. ing. Nicolae Doniþã- Universitateade ªtiinþe Agricole a Banatului-Timiºoara, dr.ing. Ion Viºoianu, prof. dr.ªtefan Diaconescu - Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã- Bucureºti, conferenþiar dr. ing. Carmen Popa- MAPDR- Agenþia Naþionalãpentru Pescuit ºi Acvaculturã ºi nu în ultimul rând regretatul ing. Paul Decei,personalitate incontestabilã a salmoniculturii româneºti din ultimii 50 de ani.Mulþumesc deasemenea colegilor de laborator, tehnician pr. AdrianaGruia, tehnician pr. Ioan Sdrobiº, silvicultor Victoria Dobre, care mi-au acordatsprijinul semnificativ de-a lungul timpului ºi bineînþeles colegilor din structuraRNP- ROMSILVA, fãrã de care nu putea fi conceputã aceastã lucrare.Apreciez cã aceastã lucrare constituie o nouã punte de colaborare întresilvicultori, hidrobiologi ºi piscicultori, în virtutea complementaritãþii profesionale,pentru optimizarea actului managerial, în contextul unor schimbari climaticeºi unei antropizãri fãrã precedent în istoria modernã ºi contemporanã.Ecologia, în general, ºi salmonicultura româneascã, în particular, trebuiesã protejeze natura neafectatã încã ºi sã refacã ceea ce s-a distrus. Cu sprijinulspecialiºtilor, turiºtilor, pescarilor ºi localnicilor, se va putea realiza un echilibrudurabil în timp al ecosistemelor acvatice montane, o armonie fireascã om -naturã.în continuare sunt prezentate aprecieri ale unor personalitãþi din dome-niul ecologiei, în general ºi al pisciculturii, în particular.“ Lucrarea are ca obiect cunoaºterea în concept ecologic a potenþialuluisalmonicol din zona montanã ºi submontanã a României. Evaluãrile au în vedere,în primul rând, componenta salmonicolã în corelaþie cu fondul hidrologic, condiþiilenaturale climatice, edafice, floristice ºi faunistice din bazinele favorabile pentrudezvoltarea speciilor de salmonizi. O mare atenþie se acordã potenþialului trofic pecare îl oferã pâraiele, râurile ºi lacurile de munte populaþiilor de salmonizi în regimnatural, precum ºi în apele amenajate hidrotehnic.Un element nou este cartarea întregului fond piscicol, sub raportul speciilor,capacitãþii biogenice, calitãþii apei, poluãrii cu metale grele, pe clase de bonitate.Interesante sunt ºi rezultatele cercetãrilor asupra lostriþei, care oferã otemeinicã bazã ºtiinþificã pentru repopulãrile cu aceastã specie cu mare valoarefaunisticã ºi sportivã.în ansamblu, aceastã lucrare este de fapt o monografie a bazinelorsalmonicole din România, cu soluþii pertinente de ameliorare a niºelor troficefavorabile proliferãrii speciilor de salmonizi.Toate cele subliniate, forma ºi conþinutul lucrãrii, originalitatea rezultatelorexpuse, precum ºi faptul cã este un unicat în domeniu, justificã publicareaacestei lucrãri de valoare ºtiinþificã ºi practicã autenticã, ca un ghid incontestabilpentru specialiºtii din domeniu.”Dr.ing. Ioan CATRINA,membru al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice“Lucrarea sintetizeazã rezultatele cercetãrilor proprii asupra productivitãþiisalmonicole din pâraie/râuri ºi lacuri de munte efectuate timp de 25 de ani.Este vorba atât despre productivitatea naturalã ºi factorii care o condiþioneazã câtºi de influenþa anumitor activitãþi antropice asupra productivitãþii (în specialbararea apelor, despãdurirea, poluarea etc.).în baza datelor de cercetare sa fac propuneri ºi recomandãri pertinentepentru a menþine sau a reface productivitatea salmonicolã a apelor de munte.Lucrarea este de mare interes pentru producþia salmonicolã care, în ultimultimp, înregistreazã un regres tocmai din cauza nerespectãrii unui set de prevederiminime pentru a valorifica potenþialul piscicol al apelor de munte.”Dr. ing. Nicolae DONIþã,membru al Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice