Marlboro de Sarajevo

„Miljenko Jergović este un mare maestru al povestirii.” - Saša Stanišić Având mereu în fundal semnul asediului care a măcinat orașul Sarajevo vreme de aproape trei ani, povestirile din Marlboro de Sarajevo urmăresc soarta celor asediați și leagă vieți una de alta, un bărbat de iubita lui rănită, o casă lovită de obuz de una rămasă neatinsă. Rezultatul este un cor al poveștilor — povești de dragoste, înduioșătoare, marcate de melancolie, de dorul unei țări care nu va mai fifi nicicând la fel. Poveștile lui Miljenko Jergović, pline de tristețe, dar și de umor, sunt lipsite de lamentații, iar protagoniștii lor își acceptă în cele din urmă soarta și curgerea ineluctabilă a evenimentelor. „Poetic și tulburător... Dintre numeroasele cărți scrise în Bosnia, acest volum de povestiri este probabil cel mai bun.“ - Slavenka Drakulić „O carte despre oamenii care prețuiesc viața.“ - Aleksandar Hemon „Aceste proze simple vorbesc despre ce s-ar întâmpla cu noi dacă am uita de propria fragilitate structurală.“ - Richard Flanagan „Un volum remarcabil... Idei sumbre, dar frumoase despre felul în care momente obișnuite ale vieții devin de nerecunoscut în clipa când cade o bombă.“ - The San Diego Union-Tribune „Jergović este un mare povestitor, care știe cum să evoce magia unei perioade și a unui loc special.“ - Die Zeit Poet, prozator, jurnalist, Miljenko Jergović (n. 1966, în Sarajevo) se numără printre cei mai importanți scriitori contemporani de limbă croată din fosta Iugoslavie și printre cei mai apreciați scriitori balcanici ai generației sale. Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo (Sarajevski Marlboro, 1994), tradus în numeroase limbi, a primit Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque, iar antologia de poezie Observatorul din Varșovia (Opservatorija Varšava, 1988) a fost recompensată cu Premiul Goran pentru tineri poeți și Premiul Mak Dizdar. Volumul de proză scurtă Mama Leone (1999) a primit în 2003 Premiul Grinzane Cavour pentru cea mai bună carte străină. În 2012, lui Miljenko Jergović i s-a decernat Premiul Angelus pentru romanul Srda cântă de Rusalii la amurg (Srda pjeva, u sumrak, na Duhove, 2009). În prezent trăiește în Croația, la Zagreb.