O insula mai mica

As dori sa semnalez elegantul roman de debut al Lorenzei Pieri, Isole minori (Edizioni E/O), scris intr-o limba de nostalgii si departari mediterane. Doua surori, mica istorie, si totusi lunga de patruzeci de ani, a unei familii, si marea Istorie a tarii: dar avand in centru o insula, Giglio, de o frumusete retrasa si salbatica. (…) O carte foarte sugestiva, care devine puternica, nu se stie daca ratacire utopica sau rascruce legendara a memoriei, a acelui sentiment pe care Gesualdo Bufalino l-a definit candva „insulitudine”. (Massimo Onofri, L’Avvenire) E legitim si aproape scontat sa te gandesti la Insula lui Arturo si la Spre far, dar aceasta e o alta poveste si va veti da seama voi insiva citind-o. Poetica si entuziasmanta. (Giuseppe Fantasia, Huffington Post) Lorenza Pieri este scriitoare, jurnalista si traducatoare. S-a nascut la Lugo di Romagna, dar si-a petrecut copilaria in Toscana, intre insula Giglio si Maremma. A locuit la Paris, Torino si Roma, activand in mediul editorial timp de 15 ani. Ulterior, s-a stabilit la Washington DC de unde a continuat sa scrie despre politica si cultura pentru diverse publicatii. Primul sau roman, Isole minori (Edizioni E/O, 2016), a fost distins cu patru premii (Premiul International Capalbio, Premiul Massarosa, Premiul Marincovich pentru literatura a marii si Premiul PEA) si tradus in sase limbi. In 2019 a aparut romanul Il giardino dei mostri (Gradina monstrilor), finalist al prestigiosului Premiu Strega in 2020, publicat in Franta, Statele Unite ale Americii si Marea Britanie. Ultimul roman, Erosione (Eroziune), a fost pe lista scurta a Premiului Benedetto Croce si a marcat intoarcerea scriitoarei in Italia.