O mai scurtă istorie a timpului

„Nu ma asteptam ca Scurta istorie a timpului sa aiba atata succes“ – avea sa marturiseasca Hawking. Ea a ramas timp de peste patru ani pe lista celor mai bine vandute carti din Sunday Times, adica mai mult decat a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucrare stiintifica destul de dificila. Intre timp, s-au vandut peste 10 milioane de exemplare. Notorietatea cartii se explica atat prin problemele pe care le ataca (nasterea universului, natura timpului si spatiului), cat si prin stilul direct si simplu care te face sa ajungi la punctele-cheie ale dezbaterilor actuale. Desi editorul il sfatuise sa nu introduca formule, fiecare formula injumatatind numarul cititorilor potentiali, Hawking si-a asumat riscul si a inserat celebra relatie a lui Einstein intre energie si masa E = mc2. In rest, totul e explicat doar prin cuvinte.

In prefata la Universul intr-o coaja de nuca, Stephen Hawking marturiseste ca a rezistat tentatiei (si presiunii din partea cititorilor) de a scrie o continuare la Scurta istorie a timpului, fiind prins in cercetarile sale stiintifice. Cativa ani mai tarziu a revenit insa asupra hotararii, publicand O mai scurta istorie a timpului. Doua au fost motivele care l-au determinat sa reia tema: dorinta de a scrie o carte inca si mai accesibila publicului larg si nevoia de a include progresele inregistrate in cosmolgie si fizica fundamentala in cei aproape douazeci de ani scursi de la prima editie a Scurtei istorii a timpului – progrese care in mare parte i se datoreaza lui Hawking insusi.

„Daca vom descoperi o teorie completa, ea va deveni cu timpul inteligibila in linii generale pentru oricine, nu numai pentru cativa oameni de stiinta. Atunci, noi cu totii, filozofi, oameni de stiinta si oameni obisnuiti, vom putea discuta pe marginea intrebarii de ce noi si universul existam. Daca vom gasi un raspuns, acesta va fi triumful final al ratiunii umane – deoarece atunci vom cunoaste cugetul lui Dumnezeu.“- Stephen W. Hawking, Leonard Mlodinow