Pentru tine

Cand sufletul se vrea asternut pe hartie, el nu mai tine cont de forma si nici de ordine. Isi cere dreptul la viata, la creatie. Iar cand scriitorul si cuvantul se intalnesc intr-un dans perfect (ce pare a fi dansat de multe ori inainte) in inima, se scrie o carte, o poezie, o viata. Loredana Maria se joaca relaxata printre cuvintele culese direct din suflet pe care le aseaza intr-un buchet de scriere in versuri care bucura, mangaie si aduce speranta. Si iata cum dezvoltarea personala se imbraca gratios in versuri intr-un mod atat de firesc incat pare ca a fost acolo dintotdeauna. Cu fiecare vers, cu fiecare pagina, Loredana Maria reuseste sa transpuna, in cuvinte simple, emotii complexe si trairi de oameni mari. Fiecare poezie te ia usor de mana si te transpune intr-o calatorie transformatoare in propria ta lume. Monica Mihai, autor & coach feminitate autentica Loredana Maria s-a straduit, a citit, a ascultat, a glosat si s-a adapostit, ca un copil mare, in cuvinte. Senzatia reala ca are de lucru cu ea nu m-a convins ca a scris numai pentru ea. Cred, personal, ca pruncilor ei - din ce in ce mai adolescenti - cuvintele acestea le sunt incurajare. Sa lupte, sa fie destinsi si sa nu ingaduie copilului din ei sa se ascunda dupa meterezele tacerii care doare. In fond poeziile- descantec ale Loredanei Maria sunt incercari de a ne darui ceva din sufletul ei, din cautarea sufletului sau care invata iertarea, iubirea, acceptarea, infrangerea si durerea roditoare. Nu lasitatea ori complezenta, turuiala strategica -ca sa nu spun diplomatia calpa. Este ea. Cu bune si cu tot ce-si doreste sa o faca mai buna. O recomandare, de se ingaduie. Cititi in graba apoi reluati volumul incet. Aduce a vechile ocheane de sticla, caleidoscoape, in care lumina jubila in sticle colorate si se transformau in idei-margele de bucurie. Sau cu jocul de Marocco, acolo unde betele trebuiau ridicate cu liniste deplin, concentrare si atentie pentru ca jocul sa-si implineasca rostul educativ. Metamorfozele din textele propuse de Loredana tin oarecum de o constructie interioara din care se hraneste nevoia de restartare a vietii. Linii frante pentru a desena zambete. Poate cel mai firesc joc propus de Dumnezeu lumii. Preot Constantin Necula