Povesti de moarte si de sange

Ricardo Giiiraldes a inceput sa puna pe hartie aceste Povesti inca din anii adolescentei, dar le-a revizuit si le-a dat o forma definitiva abia in 1911-1912, cand, aflat la Paris - dupa calatoria facuta in Extremul Orient s-a hotarat sa se dedice activitatii lite-rare, urmand astfel inclinatia sa fireasca spre scris.  In aceasta perioada, Giiiraldes, care aprofundase, pasionat, imensa majoritate a capodoperelor litera-turii universale, isi defineste drumul sau literar. Scriitorul simte nevoia de a se exprima si cauta tehnica pe care o considera cea mai proprie lui, scormonind cele mai intime resurse ale fiintei sale si punand randuiala in experienta dobandita.  Ca maestru literar il revendica pe gaucho, cu vorbirea sa precisa, ingrijita, frumoasa si concisa. Lucrul care-mi place cel mai mult la o mana este ca se poate transforma in pumn - obisnuia sa spuna Ricardo Giiiraldes. Aceasta este una dintre trasaturile cele mai pregnante ale stilului sau literar. - Adelina del Carril