Psihicul și corpul

Teoria complexelor dezvoltată de Carl Gustav Jung, împreună cu perspectivele sale despre emoții, imaginație și puterea creatoare a psihicului, a deschis calea cercetărilor actuale privind efectele placebo și interacțiunile dintre psihic și sistemul imunitar. Conceptul lui Jung despre relația minte-corp ajută la depășirea noțiunilor nepotrivite de cauză și vină. Este important de menționat că prevenirea și tratarea bolilor fizice sunt imposibile fără a lua în considerare psihicul uman, așa cum este exemplificat în practica psihoterapeutică prin numeroase studii de caz, care servesc la ilustrarea conținutului acestei cărți. „Din perspectiva psihologiei jungiene, o piatră de temelie a terapiei psihosomatice este lucrul cu complexul, adică abordarea experiențelor, emoțiilor și fanteziilor timpurii, deoarece acestea influențează procesele metabolice. (…) În descrierea experiențelor sale, Jung vorbește despre felul în care cele trei niveluri ale corpului, emoției și imaginii se influențează reciproc și despre cum reușește să facă și să păstreze legătura cu toate aceste niveluri în care experiențele noastre complexe sunt reprezentate în memorie. Pornind de la experiențele lui Jung și ale altor cercetători, se pare că este foarte important pentru sănătatea psihică și corporală faptul că este posibilă comunicarea între aceste trei niveluri, adică energia poate circula nestingherită între niveluri în toate direcțiile. La mulți oameni, fluxul de energie între nivelurile menționate este obstrucționat sau chiar întrerupt, ceea ce face dificilă maturizarea sau recuperarea personalității." Renate Daniel Cuprins Cuvânt introductiv Introducere 1. Cercetări empirice privind interacțiunea dintre psihic și corp 1.1. Studiile lui C.G. Jung de asociere a cuvintelor — emoție, imaginație și corp 1.2. Cercetări privind efectul placebo — așteptare,speranță și corp 1.3. Psihoneuroimunologie — stres, emoție și sistem imunitar 1.4. Relevanța pentru practica psihoterapeutică 1.4.1. Lucrul cu emoțiile 1.4.2. Lucrul cu imaginația 1.4.3. Dorințe, speranțe și credințe 2. Teorii privind legătura dintre corp și suflet și semnificația lor pentru viața de toate zilele și pentru terapie 2.1. Corpul și psihicul sunt separate: dualismul 2.2. Există doar unul dintre cele două: monismul materialist și monismul idealist 2.3. O misterioasă substanță primordială: monismul cu dublu aspect 2.4. Conceptul de sincronicitate al lui C.G. Jung 2.5. Relevanța teoriilor privind legătura dintre corp și suflet pentru practica psihoterapeutică 3. Sensul bolii în psihologia analitică 3.1. Conceptul de umbră și semnificația lui pentru psihosomatică 3.2. Conceptul de Sine și semnificația lui pentru psihosomatică 3.3. Boala semnificativă 3.4. Anorexia — o boală semnificativă 3.5. Durerea — un sindrom semnificativ 4. Aspecte terapeutice 4.1. Complexul și semnificația lui pentru psihosomatică 4.2. Făptașul și victima ca poli ai complexului și semnificația lor pentru psihosomatică 4.3. Despre semnificația și necesitatea jocului 4.4. Corpul terapeutului 4.5. Corporalul în vis 5. Cancerul 5.1. Cancerul provoacă anxietate 5.2. Fenomenul biologic cancer 5.3. Aspectele metaforice ale cancerului 5.4. Numele „cancer" și contextul lui simbolic 5.5. Malignitatea cancerului: umbra arhetipală și umbra personală Postfață Bibliografie Indice