Raspunderea juridica in domeniul prelevarii si transplantului in dreptul roman

Multă vreme dreptul nu a fost interesat de corpul uman, de vreme ce omul era privit ca titular de drepturi şi obligaţii, ca o abstracţiune juridică, iar existenţa sa biologică era ignorată. Evoluţia vieţii sociale şi progresele uluitoare ale biologiei şi medicinii au determinat însă transformări profunde, iar corpul uman a început să fie apreciat şi ca o sursă de utilităţi personale şi sociale care reclamă reglementare.Posibilitatea prelevării unor ţesuturi şi organe umane în scopul realizării de transplanturi a determinat necesitatea clarificării drepturilor pe care persoana fizică le poate avea asupra propriului corp. Monografia de faţă aduce în discuţie principalele probleme care privesc importanta temă investigată şi pune în discuţie specificitatea răspunderii juridice în domeniul prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană.