Revoluția mea. Jurnal de voyeur social

Jurnal neintentionat, articole, reportaje, panseuri, interviuri, scurte eseuri, notite din agende, unele publicate, altele aparute fragmentar sau chiar nepublicate la vremea lor, scrierea de fata, cu centrul de greutate in anii 1989-1993, definitivata la sfirsitul deceniului 90-00, e o reconstituire a evenimentelor la care autorul a participat cu entuziasm, idealism si naivitate, fara ca ochiul sau critic sa-l scoata intotdeauna la liman. Cartea propune si un imaginar propriu ca raspuns la realitatile investigate dintr-o perspectiva subiectiva, blocata intre o perceptie a actorului implicat direct si activ si a spectatorului asistind neputincios la propriile sale actiuni. Creionind caractere, situatii existentiale, sociale, politice, atitudini morale, estetice, principalele accente sint puse pe trecerea de la totalitarism la democratie, pe schimbarea mentalitatilor, a valorilor societatii romanesti, pe linga proliferarea unor tare (marginalitatea, coruptia, ipocrizia) surprinse in diverse ipostaze si tablouri.
Interviurile cu unele personalitati (Petre Tutea, Mihai Sora, Pr. Galeriu, Pr. Calciu Dumitreasa, Ioan Alexandru, Cezar Ivanescu, Mircea Horia Simionescu etc.) demonstreaza perenitatea discursului unor intelectuali ce s-au remarcat printr-un mod propriu de rezistenta impotriva comunismului, odata cu tendinte, orientari si limite diferite; marturiile unor detinuti politic sunt redate cu acuratete, reportajele din revolutie si mineriada din iunie 1990 fac cititorul contemporan cu evenimente ce au marcat definitiv istoria noastra de data recenta.