Suflete spulberate, Volumul 3, Amintirea anilor pierduti

„O iubire pierduta este asemanatoare cu o moarte lenta.” Timp de opt ani, atat Ares cat si Anastasia, au murit incet, incet in lipsa celuilalt. Copiii care erau odata au devenit doi adulti in toata regula. Doi adulti cu aceleasi sentimente. Ea s-a impiedicat din nou, iar el a prins-o la fel cum o facea de fiecare data. El a clacat atunci cand a revazut-o si a stiut ca viata lui nu mai poate continua fara ea. Se intreba cum de a reusit sa supravietuiasca atat de mult timp fara sufletul lui pereche? Insa oamenii se schimba, chiar daca sentimentele raman la fel. Ana nu mai e aceeasi Ana. Ares nu mai e acelasi Ares. Amandoi isi asuma riscul de a cadea in prapastie, caci se tin de mana si se plimba pe marginea ei. Si sunt cat pe ce sa se prabuseasca... Nimeni nu i-a pregatit pentru ceea ce avea sa vina. Nimeni nu i-a invatat cum sa isi arunce orgoliul la gunoi. Si de aceea o greseala, o decizie de moment, ii poate costa viitorul. Dar va triumfa intr-un final iubirea lor, in ciuda piedicilor care le sunt puse incontinuu? Vor razbi prin lumea plina de ura? Destinul i-a incercat mult prea mult si oricine in locul lor ar obosi sa mai lupte.