Adaptarea la viață

George E. Vaillant se întreabă de ce oamenii fac față stresului în moduri diferite. El cercetează cum își pot schimba obiceiurile care le fac rău. Studiile de caz arată cum se schimbă pe ei înșiși și lumea din jur. Această carte de psihologie urmărește dezvoltarea adulților. Ea explorează și sănătatea mintală și modurile de a face față dificultăților.

Cartea are patru părți. Acestea pornesc de la metodele de cercetare și trec la modurile de adaptare și efectele lor. Vaillant îi prezintă pe bărbații din studiul Grant. El explică felul în care i-a studiat. Examinează sănătatea mintală prin modul în care oamenii își exprimă sexualitatea și furia. Apoi ierarhizează mecanismele de apărare ale eului și arată cum funcționează. Acestea sunt modalități prin care mintea face față stresului. Printre teme se numără sublimarea, care îndreaptă impulsurile spre alte scopuri. O alta este suprimarea, adică alegerea conștientă de a lăsa deoparte anumite gânduri. El analizează anticiparea, altruismul, adică ajutorul oferit altora, și umorul. Explorează și mecanismele de apărare nevrotice și pe cele pe care le numește imature.

Capitolele următoare urmăresc viața adultă în cadrul unei singure culturi. Ele examinează felul în care copilăria modelează viața adultă. Explorează legăturile cu prietenii, partenerii de căsătorie și copiii. Ultima parte revine la sănătatea mintală și la maturizarea sinelui. Notele finale definesc mecanismele de apărare. Ele oferă și o schemă de interviu și scale de evaluare. Această ediție include o prefață din 1995.

Vaillant susține că mecanismele de apărare nu indică, prin ele însele, o boală. Valoarea lor depinde de context. Depinde și de cât de bine pot oamenii să-și schimbe felul de a le folosi. Ele ne pot face rău când nevoile vechi cântăresc mai mult decât realitatea prezentă. Pot deforma evenimentele, împiedica bucuria sau bloca sentimentele. El vede proiecția ca pe un mod de a atenua durerea. Aceasta poate asocia teama de cei apropiați cu legături imaginare cu necunoscuți.

Vaillant a predat psihiatrie la Harvard Medical School. A studiat dezvoltarea adulților și felul în care oamenii se recuperează după schizofrenie. Cercetările sale au vizat și recuperarea din dependența de heroină și alcoolism. Au inclus și recuperarea din tulburările de personalitate. A conceput metode de a testa prin cercetare idei despre mecanismele de apărare. Mai târziu, s-a interesat de îmbătrânirea sănătoasă și de fericirea umană.