Idiotul

Prințul Lev Nikolaevici Mîşkin se întoarce la Petersburg după un tratament îndelungat. A stat într-un sanatoriu elvețian, un loc de îngrijire. Elita orașului îl ia în râs și îi pune la îndoială judecata. Este cinstit, dar stângaci în relațiile cu ceilalți. De aceea, ei îl cred prost sau viclean.

Două femei îl atrag din motive diferite. O iubește pe Aglaia Ivanovna. Ea provine dintr-o familie respectată. Totuși, mila l-ar putea lega mai strâns de Nastasia Filippovna. Reputația ei o ține departe de ceilalți. Sentimentele lui împărțite aduc îndoieli și schimbări bruște de dispoziție. Societatea din jurul său este violentă. Oamenii ei se lasă conduși de dorință și instinct, nu de rațiune.

F.M. Dostoievski a scris acest roman clasic rusesc în patru părți. El arată cum reacționează oamenii în fața inocenței și a iubirii. De asemenea, cercetează felul în care se judecă unii pe alții. Un pasaj despre vise întreabă cum poate coexista gândirea sănătoasă cu credințe absurde. Emil Iordache a tradus această ediție din rusă. Tot el a scris și notele.