Jurnalul din anul Nobelului

Traducere din limba portugheza si note de Simina Popa Volum aparut cu sprijinul financiar acordat de DGLAB/Culture si Camoes, IP – Portugalia. „Unele carti au nevoie de o explicatie, iar aceasta este una dintre ele. [...] Lamurirea are mai degraba de-a face cu imprejurarile care permit ca azi, draga cititorule, draga cititoare, aceste pagini sa ajunga in miinile voastre, la douazeci de ani dupa ce au fost scrise si la 17 ani dupa ce autorul anuntase ca vor aparea in curind, pentru ca destinul cartilor scrise este sa ajunga la cititori, si nu sa ramina in uitarea pe care o reprezinta hard diskul computerului. […] Desigur, volumul apare asa cum l-a lasat scris Jose Saramago. Si nu, nu ajunge tirziu, Caietul apare in momentul in care este mai mare nevoie de el: veti intelege la ce ma refer cind veti inainta cu lectura. Douazeci de ani mai tirziu este momentul potrivit pentru anumite reflectii si confidente.” (Pilar del Rio) „Autorul Memorialului ne lasa, ca Chateaubriand, ultima verba a sa pe un computer. Ii multumim dispozitivului magic ca a pastrat acest dialog al lui Jose Saramago cu sine insusi si cu timpul sau, intr-un spatiu si in reverberatii fara sfirsit.” (Eduardo Loureco) José Saramago s-a nascut la 16 noiembrie 1922 in Azinhaga (Ribatejo), intr-o familie modesta. Destinul sau scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminind cu decernarea Premiului Nobel pentru literatura (1998). Dupa debutul din 1947 cu un roman ulterior renegat de scriitor, urmat de o tacere de aproape doua decenii, Saramago a publicat volume de poeme, cronici literare si politice, nuvele, piese de teatru, nenumarate traduceri, revenind la roman abia in 1977 cu Manual de pictura si caligrafie. Celebritatea internationala o dobindeste cu Memorialul minastirii (1982), care, alaturi de Anul mortii lui Ricardo Reis (1984) si Istoria asediului Lisabonei (1989), formeaza seria narativa cu tematica istorica, scriitorul acordind o atentie speciala „originii si identitatii portugheze”. In 1991 publica Evanghelia dupa Isus Cristos, cel mai polemic roman al sau, care reconstruieste o viata apocrifa a lui Isus. O cotitura in universul tematic romanesc al lui José Saramago o constituie seria de fictiuni ucronice si alegorice inceputa cu Pluta de piatra (1986) si continuata de Eseu despre orbire (1995), Toate numele (1997), Pestera (2000), Omul duplicat (2002), Eseu despre luciditate (2004) si Intermitentele mortii (2005). José Saramago si-a petrecut ultimii ani in Lanzarote, Insulele Canare, continuind sa scrie si sa publice. S-a stins din viata in iunie 2010.